As pleca de la ‘traiesc aici si acum’ si aproape ca am raspuns , cum o fac eu , mai putin conteaza . In perceptia mea viata are un singur scop si anume sa fie traita. Insa de multe ori ne lasam pacaliti si ne concentram foarte mult pe continut , cum , in ce fel, cat de mult sau de putin, ne lasam prada detaliilor si tot din cauza lor ajungem sa fim nefericiti, sa regretam sau sa ne culpabilizam in anumite conjuncturi !

De foarte multe ori cadem in capcana regulilor setate de altii, ajungem sa avem asteptari, dorinte, nevoi de un anume fel doar pentru a rezona cu cei din jurul nostru sau concentrandu-ne pe un scop anume facem totul pentru a-l atinge uitand astfel sa ne bucuram de calatorie, practic sa traim. Traind aici si acum nu facem altceva decat sa ne folosim viata la ce ne-a fost data.

Alta capcana in care am cazut uneori a fost tendinta de a imparti viata in categorii : personala, profesionala, familiala sau alte astfel de subdiviziuni. Si astfel ajungem sa acordam mai multa importanta unor zone din viata noastra decat altora , clasificand , punand in balanta, contorizand si sacrificand anumite parti in favoarea altora.

Dar oare nu tot clipele , minutele si orele sau zilele noastre sunt cele petrecute la job, sau acasa, sau in concediu ?

E mai important jobul, e mai importanta viata personala, e mai putin sau mai mult important timpul cu oamenii dragi ?

E corect sa investim viata in proiecte care nu ne bucura in fiecare secunda, mai ales cand timpul e atat de scurt si sunt atat de multe lucruri frumoase care ne-ar bucura in fiecare secunda ?

Da, e atat de simplu sa faci ceea ce-ti place si totusi atat de complicat !

Nu-i asa ca lucrurile simple sunt printre cele mai dificile si complexe de realizat?

Si e destul de greu sa traiesti simplu aici si acum ?

Cum o faci ? Cui ii pasa ? Doar fa-o !!

Tema asta este una foarte buna si ma determina sa fac ceva ce in fiecare zi imi spun ca trebuie sa fac. Citeam undeva acum ceva timp ca punctul de pornire in realizarea /implinirea viselor este sa le asterni pe o coala de hartie pentru ca in felul acesta le vei constietiza mult mai bine si vei fi mult mai determinat sa  pornesti  in a le si infaptui nu doar sa stii ca vrei sa faci acel lucru si sa amani momentul de incepere.

Asa ca, nous pouvons commencer:

Visele mele nu sunt cu nimic mai deosebite poate pentru multi pot parea prostesti pentru mine lucruri capitale. So…Master la o universitate de prestigiu din afara…..de ce acolo ….poate pare snobism …dar reputatia universitatii la care m-am gandit eu vorbeste de la sine , orasul este orasul visurilor mele …nu stiu daca vreau sa stau acolo o viata dar cativa ani cu siguranta.

Sa calatoresc, sa vad cat mai multe culturi si civilizatii. Primul pe lista mea…. Londra. In august sunt hotarata sa plec sa vizitez tot Uk. Primul pas sa imi cumpar biletul de avion. Inca un vis devenit provocare.Sa dansez  nu doar sa mimez ca dansez. Acum sa nu va inchipuiti ca nu stiu sa dansez.Pot,daca as fi singura in fata oglinzii dar intr-un club cand sunt pe ring parca inghet.

Astea sunt unele din visele mele pe termen scurt. Sunt si altele pe termen mai lung a caror realizare poate dura chiar si intreaga viata.

Ce sa fac cu visele mele..ar fi sa nu le pierd sa nu imi pierd speranta ca le voi realiza si sa actionez inspre realizarea lor.Visele alunga monotonia din viata noastra si ii da putina adrenalina. Fiecare vis e o calatorie spre un taram nemaivizitat inca.