In complexitatea si multitudinea situatiilor de viata suntem pusi adesea in fata unor alegeri pe care trebuie sa le facem pt a merge mai departe . Nu  exista retete sau solutii fixe pentru  rezolvarea unor situatii,  nu sunt retete care sa ne spuna daca uneori trebuie sa schimbam ceva sau de asemenea sa acceptam .

Alegerile pe care trebuie sa le facem privind schimbarea sau acceptarea unei situatii ne sunt dictate de niste indicatori pe care trebuie sa-i ascultam, indicatori care tin doar de propria noastra persoana si  de ceea ce dorim cu adevarat , ceea ce ne face pe noi fericiti sau ne motiveaza, ori in care credem .

Fiecare context este diferit , orice alegere este buna atata timp cat suntem ok si ne simtim bine cu ea . Este pacat sa urmam unele trenduri sau cutume sa ne raportam la altii si la situatiile lor in incercarea de  a gasi raspunsuri pentru noi cand raspunsul se afla exact acolo unde este si intrebarea.

Adesea cele mai complicate lucruri au o rezolvare extrem de simpla daca privim catre ceea ce dorim si ceea ce simtim cu adevarat. In principiu, cea mai buna decizie privind o schimbare a noastra, sau acceptare a unei situatii o vom putea lua atunci cand vom fi liberi si vom sti cu adevarat ce e important pentru noi si ce ne face fericiti  ☺ !

Schimbare sau acceptare ? Cui ii pasa?  Important e sa fim bucurosi cu decizia noastra !

Citat:

“Important este sa ai puterea de a schimba lucrurile care pot fi schimbate, sa ai puterea de a accepta lucrurile ce nu pot fi schimbate si cel mai important sa poti face diferenta intre cele doua categorii.”

photo credit: Theske Slijkerman

Am fost descris la un moment dat ca o persoana care ia decizii rapid. Analizandu-mi propriul proces de luare a deciziilor am ajuns la concluzia ca in marea majoritate a cazurilor, ma ghidez dupa urmatorul principiu:

iau decizia bazat pe ceea ce simt si aplic sau rafinez apoi trecand totul prin filtrul gandirii

Asta este probabil cauza pentru care pot lua decizii rapid.
Mintea si subconstientul meu lucreaza pentru mine, lucreaza pentru fericirea mea si stiu si simt ca ma pot baza pe aceste doua componente. Tot ceea ce trebuie sa fac este sa le ofer rational informatia de care au nevoie pentru a putea procesa. Cum fac asta? Foarte usor: sunt atent la mediul si persoanele cu care interactionez, fara a ma focusa anume pe anumite detalii sau pe privirea de ansamblu.

Este de ajuns sa privesc, sa ascult, sa interactionez si gandirea mea (atat constienta cat si inconstienta) va alege singura din toata multitudinea de informatii pe cele care sunt relevante pentru ea.
Sunt detalii care de multe ori scapa ochiului, dar pe care subconstientul le proceseaza si le aduce in constient sub forma intuitiei.

Am decoperit recent ca multe persoana asociaza intuitia cu detectarea unor evenimente negative ca niste semnale de alarma. Ei bine am descoperit ca intuitia sau simtirea se refera si la evenimente/trairi pozitive.  De exemplu, stiu de multe ori ca va fi o zi superba atunci cand ma trezesc. Si chiar asa se si intampla, bazat pe acest sentiment, deciziile pe care le iau pe tot parcursul zilei il sustin si il potenteaza, il determina si sunt determinate de el, ca intr-un joc in oglinda.

photo credit: knallaerbse

Insotesc acest proces de luare a unei decizii bazat pe intuitie si empatie, de un proces de gandire proiectiv. De obicei, incerc sa imi imaginez care sunt influentele deciziei pe care o iau in urmatorul minut, in urmatoarea ora, peste 1 zi si peste 1 luna.  De cateva luni am inceput sa invat un nou procedeu care presupune sa ma imaginez pe mine peste o anumite perioada dupa ce am luat si aplicat o anumite decizie. Sa traiesc ca si cum deja am aplicat decizia pentru 1 zi.
Din punctul meu de vedere, luarea unei decizii este partea usoara, instinctuala, emotiva, subiectiva.

Orice decizie este personala.

Dupa partea de luare a deciziei, urmeaza partea de aplicare acolo unde ratiunea joaca un rol mult mai important: acelea de a o sustine si de a asigura motorul vointei. Traseul urmat de mine este:

• decid ceea ce vreau sa fac intuitiv
• proiectez transformarile ce vor urma dupa luarea deciziei
• ma automotivez rational in aplicarea ei

Partea de proiectare are un rol mai important decat pura vizualizare a consecintelor, are rolul de a asigura o parte din fundamentul motivarii. Eu descopar ce se va intampla si astfel imi potentez rezultatele si asteptarile.

Pentru mine este important ca in cadrul deciziilor sa ma intreb:

• Am luat aceasta decizie doar pentru a mentine o stare de confort?
• Actionez in concordanta cu principiile si valorile mele? Actionez cu adevarat asa cum simt?
• Aleg intotdeauna ceea ce vreau sa fiu?