Stăteam zilele trecute şi mă gândeam ce întrebare este reprezentativă pentru mine acum şi mi-am amintit de povestirile fetelor despre motivul pentru care fiecare om se trezeşte dimineaţa. Tematica mi s-a părut interesantă când am auzit-o iniţial şi mi-am dat seama că eu nu mi-am pus niciodată întrebarea asta, una atât de simplă.

Ne trezim 365 de zile pe an şi de câte ori ne luăm 5 minute pentru a ne gândi de ce facem asta? Dacă la ceva atât de evident nu ne punem întrebarea asta, oare la câte alte lucruri mai mult sau mai puţin importante uităm să ne căutăm motivaţia şi pur şi simplu acţionăm din automatism?!

Şi acum iată-mă pusă în faţa acestei întrebări căreia la prima vedere nu i-am găsit un răspuns clar, mobilizator şi asta m-a pus pe gânduri. Încerc să mă găsesc în ordinea şi amalgamul de lucruri de zi de zi.

Îmi amintesc clar nişte dimineţi în care mă trezeam şi abia aşteptam să înceapă ziua: să mă joc, să râd, să mănânc ceva bun făcut de mama sau să văd ce cadouri am primit. Da, am zile în care mă trezesc cu un zâmbet mare pe buze şi-mi spun ce frumos este şi va fi, dar ele par a fi aşa de puţine…sau poate nu mi le amintesc acum…

În unele zile mă trezesc automat şi încep să-mi apară liste şi agende în faţă, înşiruiri interminabile de îndatoriri şi lucruri urgente. Recunosc că nu m-am întrebat ce mă face pe mine în mod sincer să mă mobilizez şi să pornesc la drum. Poate de aceea uneori totul merge aşa de greu. Nu am chef, entuziasm, tragere de inimă sau cum vreţi să-i spunem.

În mod real mă trezesc dimineaţa pentru a învăţa lucruri noi, pentru a primi noi provocări şi a le trece cu lecţia înţeleasă, ăentru a ajunge să mă cunosc mai bine. Mă trezesc dimineaţa pentru că eu cred în potenţialul fiecărei zile de a fi cea mai frunmoasă, pentru că ştiu că faptele mele au o finalitate ce mă ajută să ajung acolo unde îmi doresc.

Îmi asum automatismul trezirilor mele de-a lungul timpului şi îmi propun să fiu conştientă de acum de fericirea şi infinitele posibilităţi pe care le naşte fiecare dimineaţă-

O persoană extraordinară spunea că în Tibet localnicii i-au povestit cum rugăciunile lor sunt mulţumiri pentru ceea ce este şi ceea ce va fi, nu cereri repetate. Aşadar, ei se trezesc în fiecare dimineaţă şi găsesc 5 lucruri pentru care mulţumesc.

Vreau ca fiecare zi din viaţa mea să pornească din inimă, plină de bucurie, sigură pe mulţumirea pe care o va aduce. Eu sunt aici, sunt conştientă şi aleg să văd în fiecare zi de ce mă trezesc, care e motoraşul care pune totul în mişcare.

Mă trezesc pentru mine, pentru dezvoltarea şi descoperirea mea şi a vieţii, pentru cei iubiţi, pentru cei apropiaţi şi pentru aportul pe care eu îl am în lume.

Mă provoc ca în fiecare dimineaţă să zâmbesc şi să găsesc 5 motive pentru care mă trezesc. Încep fiecare zi cu inima deschisă. Aleg ca ea să fie minunată şi cu siguranţă aşa şi este.

Astãzi de dimineaţã m-am trezit înapoi în tine. Ziua care s-a numit ieri, mi-ai spus „rãmâi”; eu am plâns „îţi miros iar ochii a gene de iasomie”. Mi-ai lãsat pãrul greu ca nişte ciorchini de struguri negri, decapitaţi.

Dimineaţa îmi apare ca un fir de sfoarã verde cu albastru şi galben peste care se joacã orele care îmi atârnã pe pãr. Dimineaţa nu mã trezesc, mã trezeşte tulbure, aglomerat culoarea care-şi cautã un nume şi o jumãtate de sferã în care sã se rãstigneascã. Mã scoli din lumi în care Dumnezeu se întinde ca o umbrã în afara prezenţei timpului, mã condamni la lumea ta de care mã aparţii. Îmi legi degetele unele de altele, îmi ştergi începutul picioarelor şi te tânguieşti „exişti”.

Dimineaţa pleacã dinspre 6 iunie 1986 când m-ai nãscut în interiorul trupului tãu, m-ai îmbrãcat în pielea mea şi ai crezut cã trãiesc. Sunt alegeri care curg în vãzut şi nici eu, nici oasele mele nu dreptuim în faţa lor. Alegeri care se nasc în dimineaţã şi vieţuiesc.

Nu vreau sã rãspund înspre tine pentru cã aud sunete care se divid la finalul dinãuntrul unui melc, dar în trup, neputincios în trup, trãiesc, îţi culeg visele de pe piele, le apãs în locul care miroase a mine din spatele urechii.

De dimineaţã m-am impus în creaţie când am ales sã îmi dezvolt trupul lent, prin membre care se extind, se alungesc lent, uşor, moale, şi membrane care nu protesteazã. De dimineaţã mã repun în trup.

Dezvãluire: aceastã scriere nu existã.

sã scriu în fiecare dimi pentru care dintre noi am ales sã mã întorc în trup

Asa schematica e dimineata mea. Are nevoie constant de post-its pentru a planifica si organiza intreaga zi. Totusi, desi e aproape devenit un
ritual, mereu stiu ca trebuie sa imi rezerv si timp pentru amanari si decalaje. Nu sunt un bun manager al timpului meu, recunosc si fac  eforturi sa mai diminuez aspectul asta. Un motiv al franturilor de viata in care sunt conturata, sa traiesc surprinsa de limite, in limite si la limite. Ma trezesc pentru a afla, pentru a cunoaste, pentru a scotoci dupa comori ascunse chiar in mine, in ceilalti. Pentru a vedea cum launtricul meu ia forma necunoscutului, conturand insa un exterior aproape de firesc. Pentru a impartasi si a fi partasa la bucuriile celorlali. Pentru a ma zbate si certa cu incercari si obstacole.

Am vorbit despre desteptarile din fiece dimineti, insa nu despre cele din somnul ce mi-a colonizat fiinta. Eu traiesc in vis, rup farame de realitate si le gust, imi cimentuiesc visuri, ma trezesc din vise sau cosmaruri, ma intorc si dorm. E vorba pe de o parte, de o trezire in sensul de trecere de la starea de somn la cea de veghe si pe de alta, de o revenire la starea de sesizar constienta a realitatii. Am si-mi traiesc in lumea mea. Visele imi sunt complice in temelia pe care mi-o ridic prin visuri, ele imi completeaza si imi sustin telurile, idealurile, sperantele.

Sunt si nu sunt treaza.

Ma trezesc pentru a ma duce si a sosi undeva, pentru a ma dumeri despre ce inseamna insufletirea!

Sunt constienta pentru ce ma trezesc zilnic? Ce ma impulsioneaza si ma ajuta sa construiesc in continuare o viata, viata mea? Incotro doresc sa merg si de ce? Poate trezirea de dimineata are legatura cu linistea momentului, cu raza calda de soare care imi sopteste ‘buna dimineata’ si cu un suflet care are atatea de descoperit si de daruit. Poate de aceea ma trezesc, pentru ca stiu ca pot face mai mult decat sa visez; pot transforma visele in realitatea pe care o traiesc acum.

Exista clipe in care ma intreb serios, de ce ma trezesc dimineata? Si chiar daca nu gasesc vreun motiv sau imi las gandurile sa paraseasca intrebarea, ceva ma impinge sa ma trezesc. Si asta pentru ca vreau sa ies afara, sa ma plimb, sa parcurg acel drum poate monoton pe care il parcurg de 4 ani, sa ma bucur de adierea vantului sau chiar de o furtuna, sa intalnesc oameni, sa ajung sa ii cunosc, sa rad, sa inteleg, sa incerc, sa simt si sa iubesc – sa traiesc sub toate formele!

Da, acesta este motivul pentru care ma trezesc: vreau sa traiesc! Si e ceva deosebit sa te trezesti privind cerul care fie e senin, fie e innorat, dar e intotdeauna acolo sa iti aminteasca de ziua de azi, singura pe care o avem pentru a trai.

Si in fiecare zi, fiecare dintre noi are cate o raza de soare, un moment care se numeste ‘dimineata’, un moment pentru noi si gandurile noastre, pentru trezire si inceperea unui nou vis!

photo credit: nicholasjon

Uneori pentru ca trebuie ,pentru ca suna alarma, alteori pentru ca nu mai am somn dar de cele mai multe ori ma trezesc pentru ca vreau sa ma bucur de ziua care vine, pentru ca VREAU SA TRAIESC, pentru ca desi nu stiu ce imi va aduce ziua care vine vreau sa fiu prezenta in viata mea si a celorlalti, pentru a ajunge cu un pas mai aproape de realizarea viselor mele.
Dar cel mai mult imi place sa ma trezesc in fiecare dimineata nu doar pentru ceea ce stiu ca mi se va intampla, ceea ce va urma ci pentru ceea ce nu stiu.Da, de multe ori noua zi iti poate depasi asteptarile si e minunat.
Nu am tabieturi de dimineata sau ritualuri pe care le fac pentru care abia astep dimineata, fiecare dimineata e diferita. In special in zilele frumoase,mai ales in anotimpurile calde imi place sa ies cat mai repede din casa , sa ma bucur de soare, de oameni, de lucrurile din viata mea, de cartile mele, de visele mele, de viata.

Pentru a face si o legatura cu saptamanile anteriore, as spune “Pentru a imi trai visele”. Acum ceva vreme am ales sa imi trsiesc viata mea, sa imi onorez si traiesc darurile mele. Cred profund ca fiecare dintre noi are un potential enorm, de cele mai multe ori nedescoperit si pe langa asta are si anumite daruri unice.

O sa povestesc aici despre cateva lucruri, rutina oarecum, pe care imi place sa le fac dimineata de dimineata:

• sa ma uit pe o foaie de pe un perete din camera si sa traiesc fiecare dintre urmatoarele propozitii “Sunt sanatos. Sunt fericit. Sunt intelept. Sunt liber”. Inchid ochii, respir adanc, calm si simt aceste cuvinte in tot corpul meu
• sa ma uit la tabloul “lume buna” primit cadou de ziua mea si care imi transmite pur si simplu un mesaj plin de viata, imi transmite veselie, bucurie, pofta de a trai; imi ofera motivatia de a merge inainte
• caut lumina si razele soarelui pentru a ma conecta la ele…ele fiind ca o sursa de viata; ma conectez la ele si traiesc recunostinta pentru ca traiesc, pentru ca am viata frumoasa pe care o am
• caut mesajul de la ozibuna.net pentru a vedea ce ganduri pline de viata si binecuvantari mai primesc de la Carmen; ma inspira aproape zi de zi

Ma trezesc practic pentru a trai. Da, asta as spune pe scurt.

Pe de alta parte mi se pare o intrebare foarte buna pe care chiar sa mi-o adresez in fiecare dimineata si la care as adauga unele intrebari si mai specifice:

• mai imi traiesc visele pe care imi doresc sa le traiesc?
• sunt sanatos, fericit si simt ca imi traiesc viata pe care imi doresc sa o traiesc?
• ceea ce fac simt ca ma defineste?

Cateodata dimineata ma mai intreb daca cumva responsabilitatea pentru visele, ideile, proiectele pe care le fac mai imi lasa spatiu si pentru a imi trai propria viata. De aceea, in multe zile imi place sa ma scol fara sa imi pun ceasul sa sune; imi place sa mai stau cate 15-45 de minute intins in pat pentru un timp pe care l-am numit “time to think”. Imi place sa las ideile sa curga…poate pentru proiecte ce exista, poate idei noi. Este ceva ce am inceput sa experimentez de curand si ma bucur de valoarea acestor momente.

• Ma trezesc pentru a da.
• Ma trezesc pentru a primi.
• Ma trezesc pentru a surprinde si a ma surprinde.
• Ma trezesc pentru a ma lasa surprins.

Saptamana asta, in plus, imi propun ca zi de zi sa ma trezesc simtind zi de zi ca imi onrez visele si ca sunt pe drumul cel bun. Ma voi trezi simtind ca in acea zi voi intalni pe cineva care sa ma ajute pentru a merge mai departe pe drumul meu.