Ce este totusi fericirea?

Cred ca e unul dintre cele mai subiective concepte intalnite. Fiecare dintre noi avem o alta definitie pentru ea, si cu toate acestea toti o cautam (poate in alte forme). Toti fugim dupa ea, pentru ea!

Asa ca inante de toate, iti propun un mic exercitiu…

Pune un timer la 5 minute, ia o foie de hartie si un pix-n mana, porneste timer-ul iar timp de 5 minute scrie toate lucrurile pt care esti fericit. Scrie tot ce-ti vine-n gand, de la zambetul de copil care l-ai vazut azi, pana la calculatorul smecher care ti l-ai tras, sau camera care speri ca o vei avea! (la final rezultatul)

Like me over here….

Ca tot am folosit povesti, hai sa mai abuzez de una care-mi place foarte mult. E din “Introducere in Creatologie” de Anca Munteanu (daca are cineva cartea ziceti-mi si mie  )

“Se spune ca in timpuri imemorabile,orice om era inzestrat cu un har divin. De teama sa nu-i complexeze pe zei, Brahma, zeul suprem, s-a hotarat , intr-o zi, sa-i deposedeze pe oameni de acest dar.
Ca urmare, slujitorii lui Brahma au sugerat ca divinul din om sa fie ascuns in adincurile pamantului. Stapanul s-a opus, pentru ca stia ca oamenii, cu spiritul lor iscoditor, vor sfredeli maruntaiele pamantului, iar aceasta ascunzatoare nu era deloc sigura. Atunci, slujitorii lui Brahma au propus ca aceasta comoara a oamenilorsa fie ascunsa in adancurile oceanelor.

Stapanul a obiectat din nou, sugerand ca si acolo comoara este in pericol. Printre stele atunci, au spus slujitorii, intr-o ultima incercare de a da o solutie. “Ii stiu pe oameni prea bine, curiozitatea ii va impinge sa exploreze intreg universul, nici acolo nu e sigur.” Si pentru ca toti slujitorii erau intr-o pana de inspiratie, Brahma insusi a dezlegat problema, propunand ca harul divin sa fie ascuns acolo unde acesta nu il va cauta niciodata, adica in profunzimile propriei sale fiinte. Ei bine, continua legenda, din acele timpuri uitate, omul a cautat peste tot: in adancurile pamantului, a coborat in lumea de corali a marilor, a cercetat spatiul in cautarea acelui lucru minunat, care exista in fiecare om, in regatul sau interior. ”

Pentru mine, acum, fericirea se identifica cu libertatea, consider ca nu poti fi fericit daca viata-ti este condusa, guvernata de frici si programari sociale. Pentru a fi fericit, intr-un mod continuu, consider ca trebuie sa fii liber, sa fi tu insuti, insa cel mai bun tu care poti fi.

Fericirea sta-n clipa de libertate ce abunda-n adrenalina. Dar si in  ceaiul ce-l savurezi alaturi de prieteni, scriind acest articol. Oameni ce ii cunosti poate de o saptamana sau doua. Dar te identifici cu ei, si ai impresia ca ii cunosti de o viata…

Fericirea poate sta-ntr-o clipa de meditatie. Dimineata fiind, chef de munca zero (sau facultate), dar nici de chat-uit / vizionat bloguri / site-uri, hotarasti sa mai stai-n pat, tu cu tine. Treaz fiind, gandindu-te la orice si la toate-n acelasi timp

Fericirea sta-ntr-o plimbare cu bicicleta, pe malul unui rau, pe un teren accidentat, ascultand doar sunetul lasat de trecerea apei, ocazional un tren, o masina, un caine revoltat ca indraznesti sa-i incalci teritoriul. Esti doar tu cu bicicleta si natura ce te inconjoara…

Fericirea sta-ntro-o noapte-n doi. In care-ti satisfaci “poftele trupesti” ca mai apoi sa te simti conectat la un nivel foarte aprofundat cu persoana de langa. Sexul este si ramane pana la urma cea mai intima forma de comunicare din cate exista. Si totusi fugim, nu ne recunoastem sexualitatea!

Fericirea sta-n muzica favorita ascultata-n timp ce faci lucru care-l iubesti poate fi cititul sau scrisul, sau poate pictatul sau poate doar-ti place sa asculti muzica in timp ce te uiti pe fereastra si din cand-n cand mai iei castile de pe urechi pentru a asculta zumzetul de afara…

Poate fi discutia a dracului de interesanta ce o porti cu prieteni, seara stand in fata blocului cu berea-n bot si rasaritu-l in fata, aparand timid dar sigur, facandu-si curaj pentru amiaza ce te va surprinde dormind ca un copil. Dar multumit de lucrurile noi aflate. Fericirea poate sta-n timpul petrecut  cu ei, timp in care te bucuri de ceea ce viata-ti ofera, sau mai bine spus, ce iei de la viata!

Cred cu tarie ca fericirea ti-o faci cu mana ta, si deseori nu sta-n masina nou cumparata, de care esti mandru o perioada. Nu sta-n tipa aia tare pe care-ai agatat-o. Fericirea sta doar-n tine, si tu esti responsabil cu gasirea si amplificarea ei. Cateodata uitam ca suntem cei mai importanti oameni de pe Pamant…

Daca nu ai fi tu, CEL PUTIN doi oameni ar fi mai TRISTI. Esti si sunt, deci suntem responsabili de fericirea noastra, dar si a celor din jur.

Exista un echilibru in toate, dar pentru a face pe alti fericiti, trebuie sa fii tu-n primul rand, cel mai fericit om pe care-l cunosti. Daca nu esti inca, devin-o.

Fericit devii odata cu pasiunea ta pentru lucruri, pentru masini, fotografie, scris, ajutat oameni sa-si descopere adevaratul potential, citit. Poti fi fericit din atat de multe motive, si totusi noi suntem atat de tristi…

Trebuie sa fii fericit pentru ca traiesti, si mai apoi ca poti profita la maxim de asta.

Vezi tu, societatea ne invarte intr-un stil atat de pervers, ne baga atatea pe gat, incat uitam ca traim pentru noi, pentru a fi NOI fericiti, apoi pentru persoanele iubite din jur, apoi pentru oameni din jur, si in nici un caz nu cred ca traim pentru a avea, pentru a detine lucruri.

Fericirea nu sta-n cea mai tare masina de pe piata, si nici in contul din banca, nu sta-n felul cum arati, de unde esti sau ce parinti ai. Astea sunt unghiuri din care poti privi problema. Cand defapt la baza fericirii sta omul liber, care se bucura de ce viata are sa-i ofere si traieste IN PREZENT. Esti fericit pentru ca poti ajuta atata lume, fericit pentru ca faci ceea ce-ti place sau pentru ca-ti cauti scopul in viata, si nu cedezi la critici, le tratezi cu indiferenta, iar zambetele si incurajarile cu inima deschisa.

Fericit pentru ca ai langa tine niste oameni minunati pe care tu i-ai atras. Fericit pentru ca ai invatat sa depinzi doar de tine.

Fericit pentru rasaritul de martie pe care-l privesti zambind, memorandu-l. Fericit pentru ca poti trece peste palmele primite, prieteni falsi si toate situatiile de cacat prin care ai trecut, si cu siguranta vei mai trece.

Trebuie sa-ti doresti sa fii fericit, sa iti ceri tributul de la viata. Doar de tine depinde, lasa scuzele si hai treci la treaba. Fa ceea ce-ti place si picteaza zambete colorate pe fetele celor din jur. Respecta natura pentru a te putea bucura de ea iar ea te va rasplati cu atatea clipe memorabile.

Sunt atatea motive pentru a fi fericit.

Daca e sa-mi doresc sa fii fericit, fii fericit pentru un lucru.

Fii fericit pentru ca traiesti si poti sa simti, sa respiri, sa iubesti. FII la naiba FERICIT pentru ca POTI SA FACI TOT CEEA CE-TI DORESTI!
Daca te intrebi ce a rezultat in urma exercitiului… O pagina scrisa in 5 minute, daca imi rezervam 10 minute pentru asta? sau 20.. sau 10 minute-n fiecare zi?

Si impartaseste-mi si mie 3-4 motive. Nu de alta dar sa fim fericiti impreuna…

Ne plimbam cu totii pe strazile vietii, cu pasi mai repezi sau mai nehotarati, tinzand catre directii pe care inima le simte, dar mintea nu poate sa le inteleaga.

Ma gandesc la pruncul adormit in bratele mamei, la privirea fierbinte a indragostitilor, la zambetul blajin al bunicilor in timp ce asculta vocile cristaline ale copiilor.
De fiecare data… fericirea ni se dezvaluie intr-o alta forma, mereu incantatoare prin caldura si simplitatea ei.

Fericirea inseamna uneori lumina… poate si un dram de nebunie. Poate inseamna atat de multe lucruri… si poate de aceea este atat de greu de definit.

Pana la urma, cred ca fericirea apare, dintr-o data, in toata frumusetea ei, atunci cand sufletul isi atinge visele pe care le cauta. Fericirea se simte, nu se analizeaza.

Am vazut nu demult un film… “The Pursuit of Happyness”. Un barbat lupta sa ofere fiului sau o locuinta… sa nu mai doarma impreuna prin adaposturi. Aceasta povestire m-a impresionat prin contrastele pe care le evidentiaza. Ceea ce altora li se poate parea un drept firesc, acela de a avea o locuinta, pentru el este un ideal pentru care merita sa lupti… si va ajunge si el la bucatica lui de fericire.

Fericirea este pentru fiecare un pic altfel… si merita sa luptam pentru ea. Nu exista retete… fiecare drum este unic… dar destinatia este aceeasi: o bucurie intensa, naturala, care te face sa plutesti.

photo credit: The Ninja Monkey

Exista carti, site-uri, articole, filme si multe alte publicatii si studii care s-au facut despre fericire. Este un lucru foarte imbucurator ca in ultima vreme specialistii din diverse stiinte (medicina, psihologie etc) au inceput sa faca din ce in ce mai multe studii si in directia lucrurilor pozitive.

Fiecare dintre noi putem citi despre aceste lucruri, dar cel mai important este sa stim cum sa regasim fericirea in viata noastra. Fiecare are propria perceptie asupra fericirii, sau poate unii chiar ii spunem bucurie, altii veselie…probabil ca numitorul comun este ceea ce simtim efectiv in acele momente.

Trebuie sa ne gasim propria formula a fericirii, apropos de cartea „Formula fericirii” a lui Stefan Klein.

Asadar, eu inloc sa vin cu o retata pentru tine, vin cu o serie de intrebari nestructurate:

• Unde se ascunde fericirea ta?
• Zambesti cand esti fericit(a)?
• Tu simti ca razi si zambesti atat cat ti-ai dori? De ce?
• Ce constituie pentru tine acele lucruri care te fac cu adevarat fericit(a)?
• Cum poti sa transformi fericirea in starea ta naturala?
• Stii sa faci si pe altii fericiti?
• Cat de usor iti este sa pastrezi aceasta stare? De ce?
• Ce simti de fapt cand esti fericit(a)?
• Ai o lista secreta de lucruri la care apelezi atunci cand vrei neaparat sa iti recapeti zambetul? Care ar fi acele lucruri?

Da, fericirea este UNICA pentru fiecare dintre noi.

In acelasi timp, fericirea este MOLIPSITOARE.

Te invit asadar sa impartasesti ganduri despre ce insemna pentru tine fericirea. Si poate chiar vei ajunge sa inspiri si pe altii.

Multumesc! Zambeste!

E greu să definesti ceva ce nu are structură, dar are consistenţă; nu are limite, dar are elemente specifice; nu are direcţii stabile, dar are timpul prezent incorporat. Iar eu, despre fericire nu pot vorbi decât subiectiv, pentru că experienţele personale sunt cele care susţin afirmaţiile mele. E drept, pot generaliza, chiar dacă îmi va fi greu să garantez şi pentru alţii ceea ce eu am trăit şi trăiesc, atunci când vine vorba de fericire.

Consistenţa pe care o dau fericirii, vine din forma lucrurilor, din felul în care se aşeaza în mine / în viaţa mea anumite evenimente. Un zâmbet colorat, o privire fugitivă sau o discuţie amănunţită despre nimic sau despre orice mă pot face fericit. De ce? Deoarece caut să mă bucur de astfel de momente cât mai des şi cât mai mult posibil. Mă umplu, îmi dau forţă şi mă motivează să cred în mine şi în ce pot da celorlalţi. Vouă!

E uimitor să vezi că mulţi dintre prietenii şi apropiaţii tăi văd fericirea ca pe o combinaţie de lucruri şi întâmplări aparent mărunte, care le oferă un sentiment de linişte şi de împlinire în acelaşi timp. Cred că unitatea unei astfel de combinaţii şi faptul că, deşi diferită pentru toţi, e alcatuită din aceleaşi elemente, dau posibilitatea explorării unor oportunităţi ce ne aduc mai aproape de noi. Fericirea, într-un sens personal, poate fi privită ca o stare de spirit ce implică deschidere, autenticitate şi multă nebunie într-un sens pozitiv .

Prezentul îi dă fericirii continuitate şi soliditate, pentru că simţurile şi sentimentele sunt vii, la fel cum sunt şi gândurile sau dorinţele noastre, înglobate mereu în felul nostru de a fi. Şi pentru că acest “a fi” îl găseşti în parfumul trandafirilor, în mirosul primăverii, în surâsul unui necunoscut, în jocul şi joaca unui copil, în aroma unui ceai, în paşii unei plimbări lungi, în sărutul părintesc al mamei, în îmbrăţişările prietenilor sau într-un telefon primit de la un fost coleg de generală, astfel de momente implică paşi în direcţia ta, ca o dezvoltare personală continuă, amplificată şi susţinută de motivaţie şi dorintă de cunoaştere.

Paşii formează calea, iar calea e a ta!